accesul la justiőie al copiilor cu dizabilitűői mintale strângerea ői diseminarea datelor: raport de îndrumarefoto: © unicef/ceecis2013p-0421/pirozziaccesul la justiőie al copiilor cu dizabilitűői mintalestrângerea ői diseminarea datelor: raport de îndrumareautor anna lawson profesor de drept, centrul pentru studii în domeniul dizabilitőűilor, universitatea din leeds. transmit sincere mulűumiri echipei de proiect ői colegului meu dr. gauthier de beco pentru comentariile ői opiniile extrem de utile.2015ianuarie 2015isbn 978-615-80205-6-5copyright:© university of leeds ői mental disability advocacy center (mdac), 2015. toate drepturile rezervate.acest raport a fost elaborat cu sprijin űnanciar din partea programului drepturi. fundamentale ői cetěůenie al uniunii europene. pentru conůinutul acestui material este responsabil doar mental disability advocacy center, fěrě a se considera cě ideile prezentate reprezintě opinia oűcialě a comisiei europene.cu sprijin űnanciar din partea programului drepturi. fundamentale ői cetěůenie al uniunii europenecuprinsrezumat 41. introducere 5 strângerea ői diseminarea datelor în vederea monitorizűrii progreselor înregistrate în ceea ce priveőte implementarea dreptului la acces la justiőie al copiilor cu dizabilitűői mintale 62.1 introducere 6 standarde referitoare la strângerea datelor cu privire la copiii cu dizabilitőűi mintale în cadrul sistemului de justiűie 6identiěcarea informaűiilor ce urmeaző a ě strânse: rolul indicatorilor……………………………………………………………………………………..92.3.1 linii directoare cuprinse în cadrul privind indicatorii al oěciului înaltului comisar pentru drepturile omului 92.3.2 accesul la justiűie pentru copiii cu dizabilitőűi mintale în cadrul sistemelor de indicatori existente 9diseminarea ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………11recomandőri ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….11strângerea informaőiilor referitoare la dizabilitűői cu privire la copiii cu dizabilitűői mintale 123.1 introducere 12înregistrarea detaliilor referitoare la tipul de deěcienűő 12înregistrarea detaliilor privind mősurile de sprijin ői ajustőrile necesare ……………………………………………………………………………….14recomandőri ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….15 acilitarea ői efectuarea de cercetűri independente cu privire la accesul la justiőie pentru copiii cu dizabilitűői mintale 174.1 importanűa cercetőrii independente 17 facilitarea ői efectuarea de cercetőri independente cu privire la experienűele copiilor cu dizabilitőűi mintale în cadrul sistemului de justiűie 18recomandőri ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….195. concluzie 20anexű: recomandűri uniěcate……………………………………………………………………………………………………………………………213.rezumatacest raport a fost elaborat în cadrul unui proiect intitulat „accesul la justiůie al copiilor cu dizabilitěůi mintale”, proiect co-űnanůat prin programul drepturi fundamentale ői cetěůenie al uniunii europene, care a fost coordonat de cětre mental disability advocacy center (mdac). punctul sěu de plecare îl constituie lipsa de informare care existě în prezent cu privire la experienůele copiilor cu dizabilitěůi mintale care sunt implicaůi în proceduri judiciare. fěrě astfel de informaůii, natura ői extinderea barierelor care stau în calea accesului la justiůie cu care se confruntě aceőti copii rěmân ascunse vederii. raportul analizeazě o serie de sisteme de indicatori care au fost elaborate în vederea facilitěrii eforturilor de monitorizare a progreselor legate de implementarea drepturilor fundamentale ale copiilor ői ale persoanelor cu dizabilitěůi. în poűda unor iniůiative impresionante care au urměrit elaborarea unor indicatori de aőa manierě încât sě capteze orice defavorizare intersectorialě cu care s-ar putea confrunta copiii care au o dizabilitate, existě puůine date statistice sau de altě naturě referitoare la acestea – ői încě ői mai puůine referitoare la copiii cu diferite tipuri de dizabilitěůi (inclusiv dizabilitěůi psihologice sau intelectuale). proiectarea unor sisteme de informare capabile sě producě date descentralizate ridicě o serie de diűcultěůi, care sunt de asemenea supuse analizei. raportul examineazě de asemenea modalitěůile în care comisia europeaně ői alte organisme publice cu capacitate de űnanůare a unor studii relevante ar putea sprijini demersurile cercetětorilor independenůi de strângere a mai multor informaůii cu privire la copiii cu dizabilitěůi mintale în cadrul sistemului de justiůie. raportul se încheie cu 15 recomanděri.4.1. introducereacest raport a fost elaborat în cadrul unui proiect coűnanůat de programul pentru drepturile fundamentale ői cetěůeneőti al uniunii europene cu privire la „accesul la justiůie pentru copiii cu dizabilitěůi mintale”. termenul „copii” va ű utilizat cu referire la persoanele sub vârsta de 18 ani.1 termenul „dizabilitěůi mintale” va ű utilizat cu referire la persoanele care au (sau sunt tratate ca având) dizabilitěůi intelectuale, de dezvoltare, cognitive, ői/sau psiho-sociale. liniile directoare privind termenul „persoane cu dizabilitěůi” oferite de convenůia naůiunilor unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitěůi (cdpd) vor sta la baza informěrii diferitelor pěrůi ale analizei ce urmeazě. potrivit acestora, „persoanele cu dizabilitěůi includ acele persoane care au deűcienůe űzice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung care, în interacůiune cu diferite obstacole, pot împiedica participarea deplině ői efectivě a acestora în societate în regim de egalitate cu ceilalůi”.2direcůia de acůiune 1 a acestui proiect se referě la strângerea ői diseminarea datelor referitoare la copiii cu dizabilitěůi mintale în cadrul sistemului de justiůie. aceasta rěspunde unor preocupěri (cum ar ű cele exprimate de comisia europeaně în cadrul agendei cu privire la drepturile copilului pe anul 2011)3 legate de lipsa unor date demne de încredere cu privire la situaůia copiilor în cadrul procedurilor judiciare ői de importanůa garantěrii faptului cě copiii cu dizabilitěůi mintale (sau de altě naturě) nu sunt trecuůi cu vederea în cadrul eforturilor de remediere a acestei probleme. în cadrul direcůiei de acůiune 1, au fost elaborate douě rapoarte, ambele având la bazě standardele organizaůiei naůiunilor unite (onu), ale consiliului europei (coe) ői ale uniunii europene (ue) pentru asigurarea cadrului de evaluare a acestora.unul dintre rapoartele din cadrul direcůiei de acůiune 1 (raportul privind sinteza datelor) oferě o analizě a constatěrilor relevante fěcute în cele zece state implicate în proiect.4 acesta abordeazě měsura în care s-a identiűcat existenůa unor date relevante în aceste state ői în care acestea au fost disponibile ői accesibile cercetětorilor. de asemenea, acesta exploreazě diűcultěůile ői succesele înregistrate de cercetětori în încercarea acestora de strângere a datelor prin intermediul unei serii de metode empirice de cercetare. acest raport de sintezě asupra datelor concluzioneazě cě, în toate statele, existě lacune serioase în ceea ce priveőte datele, fapt care face extrem de diűcilě sau imposibilě ažarea situaůiei copiilor cu dizabilitěůi mintale în cadrul sistemelor de justiůie din europa ői, în consecinůě, urměrirea měsurii în care se înregistreazě progrese pentru consolidarea dreptului acestora la accesul la justiůie. cel de al doilea raport din cadrul direcůiei 1 de acůiune este raportul de faůě – raportul de îndrumare cu privire la date. scopul primordial al acestuia este acela de a oferi sugestii ői îndrumare organismelor europene ői naůionale cu privire la modalitatea în care ar putea ű abordate aceste neajunsuri. în plus, acesta urměreőte sě ofere o analizě criticě asupra acestui subiect pe baza drepturilor omului, care va contribui la promovarea dezbaterilor referitoare la strângerea datelor legatě de implementarea ői monitorizarea drepturilor copiilor cu dizabilitěůi la nivel mai general.raportul de faůě va ű împěrůit în trei secůiuni principale, în afara introducerii ői concluziilor. prima dintre acestea (secůiunea 2) va examina standardele ői iniůiativele relevante pentru stabilirea mecanismelor pentru strângerea ői diseminarea de date pe scarě largě, protejate de anonimat, prin care se monitorizeazě dreptul la acces la justiůie al copiilor cu dizabilitěůi mintale în cadrul instituůiilor din sistemul de justiůie. ulterior, secůiunea 3 va explora aspecte legate de natura informaůiilor referitoare la vârstě ői la dizabilitěůi pe care ar trebui sě le strângě instituůiile din cadrul sistemului de justiůie cu privire la űecare copil pentru a sprijini monitorizarea drepturilor omului de tipul discutat în cadrul secůiunii 2. în sfârőit, secůiunea 4 va aborda strângerea datelor de cětre cercetětori independenůi ői va analiza modul în care ar putea ű intensiűcate ői facilitate astfel de demersuri de cětre organismele guvernamentale. toate cele trei secůiuni principale ale raportului de faůě vor include o analizě a legislaůiei relevante a onu, a coe ői a ue ői vor îngloba recomanděri. aceste recomanděri vor ű consolidate ői vor ű prezentate integral la sfârőitul raportului.aceasta este în general în conformitate cu articolul 1 al convenűiei naűiunilor unite privind drepturile copilului.cdpd, articolul 1.comisia europeanő, comunicarea comisiei cőtre parlamentul european, consiliu, comitetul economic ői social european ői comitetul regiunilor: agenda ue privind drepturile copilului, 15 februarie 2011, com (2011) 60, versiunea ěnalő.anna lawson ői rebecca parry, access to justice for children with mental dizabilitőűile. data collection and dissemination: synthesis of findings (accesul la justiűie al copiilor cu dizabilitőűi mintale. strângerea ői diseminarea datelor: sintező a constatőrilor) (leeds – budapesta: universitatea din leeds – mdac, 2015). în curs de apariűie.5.2. strângerea ői diseminarea datelor în vederea monitorizűrii progreselor înregistrate în ceea ce priveőte implementarea dreptului la acces la justiőie al copiilor cu dizabilitűői mintale2.1 introduceresistemele eűcace de monitorizare a měsurii în care se produc schimběri deůin un rol crucial în implementarea angajamentelor asumate de guverne prin intermediul legislaůiei privind drepturile omului ői discriminarea. informaůiile strânse prin intermediul unor astfel de sisteme de monitorizare aratě existenůa ői dimensiunea inegalitěůii sau a defavorizěrii. aceastě vizibilitate crescutě ar putea ea însěői sě se dovedeascě o pârghie puternicě în cadrul iniůiativelor de reformě ői în ceea ce priveőte deciziile legate de alocarea resurselor. strângerea datelor referitoare la persoane care au caracteristici care le plaseazě la intersecůia dintre douě tipuri de defavorizare (cum ar ű dizabilitatea ői copilěria) prezintě o complexitate suplimentarě însě este esenůialě pentru orice sistem de monitorizare care îői propune sě identiűce ői sě urměreascě aspecte particulare ale marginalizěrii la care are putea ű expuse aceste persoane.în aceastě secůiune, se va acorda mai întâi atenůie standardelor relevante referitoare la strângerea datelor în scopul monitorizěrii dreptului la acces la justiůie al copiilor cu dizabilitěůi mintale. aceasta va ű urmatě de o analizě a liniilor directoare referitoare la elaborarea indicatorilor în vederea facilitěrii unei astfel de monitorizěri ői a měsurii în care sistemele europene actuale de indicatori includ experienůele copiilor cu dizabilitěůi mintale care participě în proceduri judiciare. în űnal, înainte de prezentarea recomanděrilor propuse, vom spune câteva cuvinte despre subiectul diseminěrii datelor relevante. 2.2 standarde referitoare la strângerea datelor cu privire la copiii cu dizabilitűői mintale în cadrul sistemului de justiőie cerinůele cu privire la strângerea datelor referitoare la copiii cu dizabilitěůi din cadrul sistemului de justiůie pot ű gěsite atât în cdpd cât ői în convenůia privind drepturile copilului (cdc). pěrůilor semnatare ale ambelor tratate li se cere sě înainteze periodic cětre organismele de monitorizare relevante ale celor douě tratate (comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilitěůi ői, respectiv, comitetul pentru drepturile copilului), rapoarte complete cu privire la měsurile adoptate de acestea în vederea punerii în aplicare a obligaůiilor care le revin în virtutea tratatelor ői la progresele înregistrate în ceea ce priveőte garantarea faptului cě se beneűciazě în practicě de drepturile conferite de tratate.5 îndruměrile cu privire la forma pe care ar cdpd, articolul 35 ői cdc, articolul 44.6.trebui sě o aibě aceste rapoarte ői la tipurile de date pe care acestea ar trebui sě le includě sunt publicate de cele douě comitete sub forma unor “linii directoare privind raportarea”, la unele dintre acestea fěcându-se referire în cele ce urmeazě. în mod inovator ői ca o recunoaőtere a invizibilitěůii tradiůionale a dizabilitěůilor în cadrul monitorizěrii drepturilor omului, cdpd formuleazě o nouě obligaůie suplimentarě (separatě de procesul de raportare al statelor însě suprapusě acesteia) legatě de strângerea ői diseminarea datelor referitoare la drepturile fundamentale ale adulůilor ői copiilor cu dizabilitěůi. articolul 31 le impune statelor sě se asigure cě sunt strânse “informaůii adecvate, inclusiv date statistice ői de cercetare”,6 pentru a le da acestora posibilitatea de a elabora politici relevante bazate pe dovezi ői de a “evalua implementarea obligaůiilor statelor semnatare […] ői de a identiűca ői aborda barierele cu care se confruntě persoanele cu dizabilitěůi la exercitarea drepturilor ce le revin”.7 aceastě prevedere merge mai departe ői impune ca aceste informaůii sě űe “descentralizate, dupě caz” ői ca procesul de strângere ői menůinere a datelor sě respecte měsurile de protecůie stabilite (cum ar ű reglementěrile referitoare la protecůia datelor) ői principiile de cercetare eticě.8comitetul cdc a atras atenůia asupra importanůei strângerii datelor în cadrul unei serii de comentarii generale.9 în legěturě cu contextul particular al sistemului de justiůie juvenilě, comitetul cdc a aűrmat în cadrul comentariului general nr. 10 urmětoarele:„comitetul este profund îngrijorat de lipsa de date cel puőin elementare űi descentralizate cu privire inter alia, la numőrul űi natura infracőiunilor sővârűite de copii, recursul la arestul preventiv űi durata acestuia, numőrul copiilor trataői prin recurgerea la alte mősuri în afara procedurilor judiciare (diversiune), numőrul copiilor condamnaői űi natura sancőiunilor impuse acestora. comitetul îndeamnő statele membre ső strângő în mod sistematic date descentralizate relevante pentru informarea asupra practicii administrőrii justiőiei juvenile űi necesare pentru elaborarea, implementarea űi evaluarea politicilor űi programelor care urmőresc prevenirea űi reacőiile eěciente la delincvenőa juvenilő în deplinő concordanőő cu principiile űi prevederile cdc”.10o rezoluůie recentě a aduněrii generale a onu a îndemnat de asemenea statele sě-ői intensiűce eforturile de strângere a datelor cu privire la copiii implicaůi în cadrul sistemului de justiůie.11 potrivit acesteia, sunt necesare eforturi pentru:„dezvoltarea űi consolidarea strângerii, analizei űi diseminőrii datelor pentru statistici naőionale în domeniul accesul copiilor la justiőie űi, în mősura posibilitőőilor, în vederea utilizőrii datelor descentralizate de cőtre factorii relevanői care ar putea conduce la discrepanőe űi la alői indicatori statistici la nivel sub-naőional, naőional, sub-regional, regional űi internaőional, în scopul elaborőrii űi evaluőrii politicilor űi programelor sociale űi de altő naturő astfel încât resursele economice űi sociale ső ěe utilizate în mod eěcace űi eěcient pentru realizarea deplinő a drepturilor copilului”12; ői pentru„înglobarea unor informaőii detaliate űi exacte referitoare la accesul copiilor la justiőie, inclusiv cu privire progresele înregistrate űi diěcultőőile întâmpinate, precum űi date statistice űi comparabile, în rapoartele periodice ale acestora, precum űi pentru informarea mecanismului universal periodic de analiző űi a altor mecanisme de monitorizare relevante ale organizaőiei naőiunilor unite”.13 trebuie acordatě atenůie ői strângerii datelor în cadrul instrumentelor relevante ale coe. liniile directoare privind justiůia prietenoasě copiilor14 încurajeazě statele membre: “sě menůině sau sě stabileascě un cadru, care sě includě unul sau mai multe mecanisme independente, dupě caz, în vederea promověrii ői monitorizěrii implementěrii liniilor directoare actuale”,15 ői “sě promoveze cercetarea tuturor aspectelor legate de justiůia prietenoasě copiilor”.16 linia de acůiune 14 a planului de acůiune al consiliului europei în domeniul dizabilitěůilor pentru perioada 2006-2015 se ocupě de cercetare ői dezvoltare ői are ca punct de pornire faptul cě:cdpd, articolul 31(1).cdpd, articolul 31(2).cdpd, articolul 31(1).a se vedea, de exemplu, comitetul pentru drepturile copilului, comentariul general nr. 5: mősuri generale de implementare a convenűiei privind drepturile copilului, 27 noiembrie 2003, cdc/c/gc/2003/5 – în special paragraful 9. 10comitetul pentru drepturile copilului, comentariul general nr. 10: drepturile copilului în cadrul justiűiei juvenile, 25 aprilie 2007, crc/c/gc/10, alin. 98.11organizaűia naűiunilor unite, asambleea generalő, consiliului pentru drepturile omului, rezoluűia nr.25/6: drepturile copilului: accesul la justiűie pentru copii, 25 martie 2014, una/hrc/25/l.10.12ibid, alin. 17.13ibid, alin. 19.14liniile directoare ale comitetului de miniőtri al consiliului europei privind justiűia prietenoaső copiilor, disponibile la adresa http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/childjustice/publicationsavailable_en.asp (ultima accesare: 15 decembrie 2014) 15ői (d). 167.„lipsa datelor referitoare la persoanele cu dizabilitőői este recunoscutő ca reprezentând un obstacol în calea dezvoltőrii politicilor atât la nivel naőional cât űi internaőional. trebuie ső încurajőm űi ső promovőm cercetarea cuprinzőtoare, diversiěcatő űi specializatő a aspectelor legate de dizabilitőői űi ső o coordonőm la toate nivelurile, în scopul promovőrii implementőrii efective a obiectivelor stabilite prin planul de acőiune”.17 cel de al doilea obiectiv al acestei linii de acůiune, care cuprinde douěsprezece acůiuni speciűce importante, constě din: “armonizarea metodologiei de strângere a datelor statistice la nivel naůional ői internaůional, în scopul obůinerii de informaůii de cercetare valide ői comparabile”.18 directiva ue privind drepturile victimelor19 impune statelor membre obligaůia de “a comunica comisiei”, o datě la trei ani, “datele disponibile care aratě modul ői měsura în care victimele ői-au exercitat drepturile prevězute de prezenta directivě”.20 lěmuriri suplimentare cu privire la aceastě obligaůie sunt aduse atât de articolul 64 din preambul cât ői de liniile directoare ulterioare emise de comisie. potrivit articolului 64 din preambul:„statele membre ar trebui ső transmitő comisiei datele statistice relevante privind aplicarea procedurilor naőionale referitoare la victimele criminalitőőii, cuprinzând cel puőin numőrul, natura űi gravitatea infracőiunilor denunőate űi, în mősura în care datele sunt cunoscute űi disponibile, numőrul, genul űi vârsta victimelor. datele statistice relevante pot include date înregistrate de autoritőőile judiciare űi agenőiile de aplicare a legii űi, în mősura posibilului, date administrative strânse de serviciile de asistenőő medicalő űi de asistenőő socialő űi de organizaőiile publice űi neguvernamentale de sprijinire a victimelor, a serviciilor de justiőie reparatorie űi alte organizaőii care lucreaző cu victimele criminalitőőii”.o abordare similarě este adoptatě în cadrul propunerii de directivě ue cu privire la měsurile procedurale de protecůie a copiilor suspectaůi sau acuzaůi în cadrul procedurilor penale.21 încě o datě, aceasta impune obligaůia statelor membre ca, la űecare trei ani, sě transmitě comisiei date care pot ű utilizate la monitorizarea měsurii în care drepturile prevězute de aceasta sunt implementate în practicě. potrivit articolului 20(2):„aceste date vor include în special numőrul copiilor cőrora li s-a acordat dreptul la un apőrőtor, numőrul evaluőrilor individuale efectuate, numőrul interogatoriilor înregistrate prin mijloace audio űi vide űi numőrul copiilor privaői de libertate”.prezenůa acestor cerinůe privind strângerea datelor în cadrul legislaůiei ue actuale ői propuse cu privire la justiůia penalě trebuie salutatě cělduros. aőa stau lucrurile ői în cazul accentului pus pe necesitatea de a include date speciűce referitoare la situaůia copiilor. cu toate acestea, un fapt profund regretabil ői uőor surprinzětor este acela cě nu se face nicio menůiune cu privire la dizabilitěůi (pe lângě vârstě, sex ői origine etnicě) nici în cadrul paragrafului 64 din preambul ői nici în liniile directoare ale comisiei referitoare la directiva privind victimele.22 rěmâne sě sperěm cě liniile directoare ulterioare care vor ű emise în acest sens ői alte directive din domeniul justiůiei vor atrage atenůia asupra necesitěůii de a include dizabilitěůile în rapoartele tri-anuale cu privire la date înaintate comisiei. o astfel de abordare ar ű cu siguranůě în conformitate cu strategia europeaně privind dizabilitěůile pentru perioada 2010-2020 a comisiei,23 care urměreőte sprijinirea eforturilor de implementare a cdpd, inclusiv prin „îmbunőtőőirea semniěcativő a monitorizőrii űi evaluőrii prin: crearea de condiőii pentru îmbunőtőőirea calitőőii űi comparabilitőőii datelor; elaborarea unor indicatori relevanői űi, posibil, unor obiective comune; strângerea de date űi statistici demne de încredere”.24 17recomandarea rec(2006)5 a comitetului de miniőtri cőtre statele membre cu privire la planul de acűiune al consiliului europei privind promovarea drepturilor ői participarea deplinő a persoanelor cu dizabilitőűi în societate: îmbunőtőűirea calitőűii vieűii persoanelor cu dizabilitőűi din europa pentru perioada 2006-2015, disponibilő la adresa http://www.coe.int/t/e/social_cohesion/soc-sp/rec_2006_5%20disability%20action%20plan.pdf (ultima accesare” 15 decembrie 2014), partea 3.14.1. 18ibid, partea 3.14.2(ii). 19directiva 2012/29/ue a parlamentului european ői a consiliului din data de 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea ői protecűia victimelor criminalitőűii ői de înlocuire a deciziei-cadru a consiliului nr. 2001/220/jai jo l 315/57.ibid, articolul 28.21propunerea de directivő a parlamentului european ői a consiliului cu privire la mősurile procedurale de protecűie a copiilor suspectaűi sau acuzaűi în cadrul procedurilor penale, 27 noiembrie 2013, com(2013) 822, versiunea ěnalő.comisia europeanő, documentul de îndrumare al directoratului general pentru justiűie cu privire la transpunerea ői implementarea directivei 2012/29/eu parlamentului european ői a consiliului din data de 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea ői protecűia victimelor criminalitőűii ői de înlocuire a deciziei-cadru a consiliului nr. 2001/220/jai, 19 decembrie 2013, ref. ares (2013)3763804.comisia europeanő, strategia europeanő privind dizabilitőűile pentru perioada 2010-2020: un angajament reînnoit fatő de o europő főrő bariere, com(2010)0636, versiunea ěnalő.248.2.3 identiěcarea informaőiilor ce urmeazű a ě strânse: rolul indicatorilor2.3.1 linii directoare cuprinse în cadrul privind indicatorii al oőciului înaltului comisar pentru drepturile omuluianii din urmě au fost martorii unei creőteri a interesului faůě de elaborarea unor indicatori de měsurare bazaůi pe drepturi în scopul facilitěrii ői structurěrii strângerii datelor relevante.25 oűciul înaltului comisar pentru drepturile omului (oicdo), la solicitarea organismelor tratatului onu, a investit eforturi considerabile în aceasta însěrcinare. aceasta a condus la dezvoltarea unui cadrul tridimensional al indicatorilor, care s-a dovedit deja a ű extrem de inžuent.26 acesta se bazeazě pe elaborarea ői popularizarea indicatorilor de structurě, proces ői rezultat.potrivit oicdo, ar trebui utilizaůi indicatori din űecare dintre aceste trei tipuri pentru měsurarea tuturor atributelor majore al unui anumit drept al omului. aceste atribute ar trebui identiűcate iniůial printr-o lecturare atentě a prevederilor tratatului ői a liniilor directoare aferente emise de organismele de monitorizare a tratatului.27 indicatorii de structurě sunt aceia care privesc “ratiűcarea ői adoptarea instrumentelor legale”.28 indicatorii de proces privesc eforturile fěcute de un stat pentru îndeplinirea propriilor angajamente privind drepturile omului (în speůě, volumul űnanůěrii sau numěrul de personal alocat implementěrii sistemului de justiůie juvenilě).29 indicatorii de rezultat “surprind realizěrile […] care režectě situaůia realizěrii drepturilor omului într-un anumit context”.30pentru evitarea confuziilor, meritě efortul de a režecta asupra „indicatorilor” identiűcaůi în cadrul raportului aferent direcůiei de acůiune 2, accesul la justiőie pentru copiii cu dizabilitőői mintale. standarde internaőionale űi constatőri din zece state membre ue (în curs de apariůie). pare clar faptul cě „indicatorii” la care se face referire în cadrul raportului aferent direcůiei de acůiune 2 sunt echivalenůi cu ceea ce se desemneazě mai sus ca űind „atribute în domeniul drepturilor omului”. astfel, aceőtia ar putea constitui baza unui cadru de monitorizare a drepturilor omului privind accesul la justiůie pentru copiii cu dizabilitěůi mintale însě ar trebui elaboraůi indicatori clari de structurě, proces ői rezultat pentru űecare dintre acestea. cu toate acestea, dezvoltarea unui cadru speciűc ői autonom pentru indicatorii privind accesul la justiůie pentru copiii cu dizabilitěůi mintale nu se numěrě printre recomanděrile acestui studiu. mai degrabě, dupě cum vom explica în cele ce urmeazě, recomanděm integrarea indicatorilor referitori la copii cu diferite tipuri de deűcienůe sau condiůii de sěnětate (inclusiv dizabilitěůi intelectuale ői dizabilitěůi psiho-sociale) în sisteme mai integrate pentru monitorizarea accesului la justiůie. recomanděm de asemenea includerea accesului la justiůie în sistemele pentru monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilitěůi – un lucru care pare cě se întâmplě deja în cadrul sistemelor pentru monitorizarea drepturilor copiilor. 2.3.2 accesul la justiűie pentru copiii cu dizabilitőűi mintale în cadrul sistemelor de indicatori existentela nivel european, se dezvoltě o serie de sisteme de indicatori referitoare la drepturile copiilor, la drepturile persoanelor cu dizabilitěůi ői la accesul la justiůie. trei exemple europene marcante vor ű discutate aici – accentul űind pus pe měsura în care acestea sprijině în prezent monitorizarea dreptului la acces la justiůie al copiilor cu dizabilitěůi mintale. primul cadru pentru indicatori care urmeazě a ű discutat aici îl constituie instrumentul online al comisiei destinat dizabilitěůilor (iodd).31 acesta este o bazě de date online dezvoltatě de reůeaua academicě a experůilor din domeniul dizabilitěůilor (raed),32 cu űnanůare din partea comisiei europene, destinatě urměririi progreselor înregistrate în ceea ce priveőte implementarea drepturilor persoanele cu dizabilitěůi din europa.în prezent, iodd prezintě informaůii cu privire la legislaůie ői politici referitoare la un numěr de 43 de aspecte diferite, selectate în funcůie de relevanůa acestora pentru strategia europeaně privind dizabilitěůile pentru perioada 2010–2020 ői pentru cdpd. aceste 43 de aspecte sunt organizate în opt teme sau titluri, care sunt: a, statutul cdpd; b, cadrul legal general privind drepturile persoanelor cu dizabilitěůi; c, accesibilitatea legislaůiei ői a standardelor; d, traiul independent; e, educaůie ői instruire; f, angajarea în câmpul muncii; g, statistici ői date privind dizabilitěůile; ői h, sensibilizarea opiniei publice, formare ői acůiuni internaůionale. în cadrul űecěrei teme existě în prezent între trei ői nouě aspecte – űecare reprezentând o acůiune a se vedea, în general, todd landman ői edzia carvalho, mősurarea drepturilor omului (londra: routledge, 2010).indicatorii oicdo privind drepturile omului: îndrumar cu privire la mősurare ői implementare (new york/geneva: onu, 2012) hr/pub/12/5; oicdo, raport cu privire la indicatorii pentru promovarea ői monitorizarea implementőrii drepturilor omului (new york/geneva: onu, 2008) hri/mc/2008/3); oicdo, raport asupra indicatorilor pentru monitorizarea conformitőűii cu instrumentele internaűionale din domeniul drepturilor omului (new york/geneva: onu, 2006.) hri/mc/2006/7.27ői 7.ibid, oicdo 2008, alin. 18.ibid, oicdo 2008, alineatele 19 ői 20ibid, oicdo 2008, alin. 21.31 http://www.disability-europe.net/ioddc (ultima accesare: 15 decembrie 2014).32http://www.disability-europe.net/ (ultima accesare: 15 decembrie 2014). a se vedea de asemenea o analiző mai detaliatő a acestui sistem prezentatő în: anna lawson ői mark priestley, “potenűial, principle and pragmatism in concurrent multinational monitoring: disability rights in the european union” (potenűial, principii ői pragmatism în cadrul monitorizőrii multinaűionale concurente: drepturile persoanelor cu dizabilitőűi în uniunea europeanő), international journal of human rights, 17(2013): 739–757.9.speciűcě sau o obligaůie în baza cdpd. pentru űecare aspect în parte, existě o descriere sinteticě a faptelor, scrisě în limba englezě, cu link-uri ajutětoare cětre legislaůia naůionalě, surse oűciale sau alte dovezi documentare. în total, baza de date iodd descrie ői documenteazě peste 1.500 de měsuri politice distincte ői conůine peste 3.000 de link-uri cětre surse ajutětoare. cu toate acestea, iodd nu conůine informaůii care ar putea ű utilizate la popularizarea indicatorilor de rezultat.33 datele conůinute de aceasta se limiteazě la informaůii relevante pentru indicatorii de structurě ői de proces. din lista de tematici a bazei de date a iodd de mai sus, este evident faptul cě accesul la justiůie nu se numěrě printre acestea. ůi nici nu űgureazě în mod explicit în titlurile niciunor aspecte subsidiare din cadrul űecěrei teme. cu toate acestea, anumite informaůii relevante pentru sistemul de justiůie sunt cuprinse în mai multe dintre aceste teme. de exemplu, sub-punctul b1, intitulat “legislaůia antidiscriminare”, poate arěta foarte bine dacě existě o interdicůie a discriminěrii persoanelor cu dizabilitěůi de cětre furnizorii de servicii juridice. în mod similar, nu sunt evidenůiate informaůii cu privire la copiii cu dizabilitěůi în cadrul titlurilor tematicilor ői sub-punctelor iodd însě este posibil ca astfel de informaůii sě űe cuprinse în unele dintre acestea. totuői, este mai sigur sě concluzioněm cě este posibil ca o cěutare de informaůii cu privire la legislaůie ői politici referitoare la accesul la justiůie pentru copiii cu dizabilitěůi mintale în iodd sě ne aducě foarte puůine informaůii relevante.cel de al doilea cadru privind indicatorii care va ű analizat în acest raport a fost dezvoltat de cětre agenůia ue pentru drepturile fundamentale (adf) ői priveőte drepturile copiilor, în special din domeniile de competenůě ale ue.34 obiectivul acestuia este acela de a oferi îndrumare în vederea sprijinirii adf în propriile sale activitěůi de strângere a datelor ői care ar putea sprijini ői statele în propriile demersuri de strângere a datelor referitoare la drepturile copiilor. în consecinůě, acesta ia forma unui cadru însě nu include niciun fel de date speciűce la nivel de state. acest cadru privind indicatorii constě din patru domenii principale. acestea sunt: mediul familial ői îngrijirea alternativě; protecůia împotriva exploatěrii ői violenůei; standarde de viaůě adecvate; ői educaůie, spirit civic ői participare la activitěůi legate de őcoalě ői sport. în cadrul űecěruia dintre aceste domenii, existě sub-grupe care includ o serie de indicatori. unele sub-grupe, în special în primele douě domenii, privesc accesul la justiůie. de exemplu, “existenůa unui proces familial în justiůie sensibil faůě de nevoile copilului” ői “punerea în aplicare a ordinelor privind custodia, accesul ői întreůinerea” par a ű plasate sub titlul “copii separaůi datoritě divorůurilor transfrontaliere ői separěrii parentale”, plasat în cadrul primului domeniu, “mediul familial ői îngrijirea alternativě”. de asemenea, acest domeniu include “participarea copiilor la procesele de imigrare” ői “adaptabilitatea proceselor de imigrare la vulnerabilitěůile copiilor separaůi”, care apar sub titlul “copii separaůi datoritě migrěrii”. sub űecare dintre aceste titluri speciűce apar indicatori mai detaliaůi, care sunt organizaůi în conformitate cu tipologia structurii, proceselor ői rezultatelor oicdo. în vederea popularizěrii acestor indicatori, adf cere ca toate datele sě űe descentralizate pe baza dizabilitěůilor, precum ői pe criterii de rasě, sex, religie sau orientare sexualě.35 ghidul adf referitor la indicatorii privind drepturile copiilor oferě o platformě valoroasě pe baza cěreia statele ői alůi factori ar putea construi cadrele detaliate pentru monitorizarea drepturilor copiilor în baza legislaůiei ue. totuői, în ceea ce priveőte sistemele destinate în mod speciűc monitorizěrii dreptului acestora de acces la justiůie, trebuie acordatě o atenůie sporitě aspectelor precise (sau „atributelor drepturilor”) care urmeazě a ű monitorizate, precum ői indicatorilor prin care s-ar putea realiza aceasta. accentul pus de adf pe descentralizarea pe baza dizabilitěůilor este de asemenea extrem de oportun. cu toate acestea, trebuie sě menůioněm faptul cě, aőa cum am explicat în secůiunea 3 de mai jos, acest nivel de descentralizare nu merge suűcient de departe încât sě se conformeze cu cerinůele cdpd. mai mult decât atât, dupě cum a demonstrat studiul nostru, ghidul nu a condus încě la dezvoltarea unor sisteme cuprinzětoare de indicatori pentru monitorizarea dreptului la acces la justiůie al copiilor cu dizabilitěůi mintale la faůa locului.36 de asemenea, din studiul nostru, reiese clar faptul cě, în prezent, ar exista foarte puůine date disponibile pentru popularizarea oricěror indicatori de rezultate în astfel de sisteme.cel de al treilea sistem de indicatori priveőte în mod speciűc dreptul de acces la justiůie al copiilor ői, prin urmare, are o semniűcaůie aparte. acesta constě din lista-cadru a indicatorilor pentru copiii implicaůi în proceduri judiciare care se elaboreazě în prezent în cadrul unui studiu pe scarě largě űnanůat de comisia europeaně – „studiul privind strângerea datelor referitoare la implicarea copiilor în proceduri judiciare penale, civile ői administrative”.37 ca ői lista-cadru a indicatorilor pentru procedurile penale precum ői cea a indicatorilor pentru proceduri administrative ői civile, studiul urměreőte sě adune la un loc datele relevante din statele membre ue în vederea popularizěrii acestor indicatori ői a identiűcěrii domeniilor în care existě lacune în ceea ce priveőte datele. totuői, fěrě a-i pune la îndoialě utilitatea incontestabilě, acest exerciůiu include foarte puůine date descentralizate pe baza dizabilitěůilor (chiar ői în lista-cadru idealizatě). e posibil ca dizabilitěůile sě űe integrate pe měsura popularizěrii indicatorilor de rezultat. cu toate acestea, impactul redus al acestuia pâně în prezent este statistical evidence that would be appropriate for populating outcome indicators has been collected by aned as part of its ‘indicators of disability equality in europe‘ framework, but this information is published on its website in a series of thematic reports which have not (yet) been integrated into the dotcom database. as yet, the justice system has not been the subject of any of these reports.34http://fra.europa.eu/en/publication/2012/developing-indicators-protection-respect-and-promotion-rights-child-european-union (ultima accesare: 15 decembrie 2014).ibid, p. 80-81 ői 139. totuői, ca un exemplu de sistem util de indicatori bazat pe factori mai generali pentru drepturile copiilor, a se vedea cadrul pentru monitorizarea copiilor elaborat de comisia pentru egalitate ői drepturile omului din marea britanie – cedo, raport de cercetare 76, elaborarea cadrului pentru monitorizarea copiilor: selectarea indicatorilor.37 disponibil la: http://www.childreninjudicialproceedings.eu/home/default.aspx (ultima accesare: 15 decembrie 2014).10.dezaměgitor, deoarece iniůiativele de acest fel au potenůialul de a furniza un catalizator puternic pentru eforturile de strângere a datelor. dacě dizabilitěůile nu sunt integrate în mod adecvat în acestea, copiii cu dizabilitěůi mintale sau de altě naturě vor continua sě űe invizibili în cadrul datelor strânse ői prezentate. prin urmare, comisia europeaně trebuie încurajatě sě űnanůeze activitěůi viitoare, pornind de la acest studiu, care vor pune un accent mai mare pe copiii cu dizabilitěůi. înainte de a încheia subiectul privind sistemele de indicatori, trebuie menůionate douě cadre suplimentare pentru indicatori: cadrul pentru indicatorii privind justiůia juvenilě elaborat de unicef ői instrumentul de evaluare a participěrii copilului al consiliului europei. cadrul unicef pentru indicatorii privind justiůia juvenilě oferě sugestii ői îndrumare practicě extreme de utilě cu privire la strângerea datelor ői dezvoltarea unor sisteme de informare corespunzětoare. cu toate acestea, din pěcate, nu existě menůiuni referitoare la dizabilitěůi, cu toate cě acesta subliniazě faptul cě datele trebuie strânse de aőa manierě încât sě dea posibilitatea descentralizěrii pe baza unor factori precum vârsta, originea etnicě ői sexul.38 prin contrast, instrumentul de evaluare al coe pune un accent crescut pe necesitatea descentralizěrii ői face referire în mod explicit la dizabilitěůi – chiar dacě nu ői la necesitatea descentralizěrii suplimentare pe baza tipului de deűcienůě.39 aria de aplicabilitate a acestui instrument este mai largě ca incidenůě decât accesul la justiůie, deoarece acesta acoperě participarea copiilor la o serie amplě de sfere ale vieůii. cu toate acestea, mai mulůi dintre cei zece indicatori ai sěi au legěturě cu participarea în cadrul procedurilor judiciare. de exemplu, indicatorul 4 constě din “existenůa unui mecanism care sě le dea posibilitatea copiilor ői tinerilor sě îői exercite dreptul de a participa activ, în condiůii de siguranůě, în cadrul procedurilor judiciare ői administrative”; indicatorul 5 constě din “stabilirea unor proceduri de introducere a plângerilor individuale prietenoase copiilor”; iar indicatorul 7 constě din “furnizarea cětre copii a informaůiilor referitoare la dreptul acestora de participare”.2.4 diseminareaultimul aspect care trebuie abordat în legěturě cu datele utilizate în scopul monitorizěrii situaůiei drepturilor fundamentale ale copiilor cu dizabilitěůi mintale este acela al diseminěrii. valoarea acestei forme de date constě din expunerea unor tipare privind defavorizarea ői excluderea nu numai din partea persoanelor care lucreazě în cadrul sistemului de justiůie sau oűcialilor guvernamentali ci ői a publicului larg în general. obligaůia de diseminare a acestor date ői de punere a lor la dispoziůia persoanelor cu dizabilitěůi este stabilitě în mod clar de articolul 31 al cdpd.40 mai mult decât atât, statele semnatare sunt îndemnate prin liniile directoare relevante privind raportarea nu doar sě includě datele relevante în propriile rapoarte înaintate comitetului cdc ői comitetului cdpd ci ői sě le disemineze pe larg ői sě le puně la dispoziůia publicului.41 ar trebui reamintit faptul cě diseminarea datelor relevante joacě un rol crucial în informarea iniůiativelor de promovare ői în angajamentul activ al societěůii civile.2.5 recomandűria. în sistemele pentru monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilitěůi, cum este iodd, ar trebui depuse eforturi pentru a asigura un impact crescut al drepturilor privind accesul la justiůie. în afarě de aceasta, sistemele de monitorizare a drepturilor persoanelor cu dizabilitěůi ar trebui sě furnizeze date descentralizate cu privire la vârstě oriunde acest lucru este posibil.b. sistemele pentru monitorizarea dreptului privind accesul la justiůie al copiilor ar trebui sě includě indicatori structurali, de proces ői de rezultat relevanůi în special pentru copiii cu dizabilitěůi.c. date protejate de anonimat referitoare la copiii cu dizabilitěůi care participě în cadrul procedurilor judiciare ar trebui fěcute publice periodic, în formate care sunt accesibile persoanelor cu dizabilitěůi.oěciul naűiunilor unite pentru droguri ői criminalitate – unicef, manual de mősurare a indicatorilor din domeniul justiűiei juvenile (new york: unodc, 2006), disponibil la adresa: http://www.unodc.org/pdf/criminal_justice/manual_for_the_measurement_of_juvenile_justice_indicators.pdf (ultima accesare 15 decembrie 2014), secűiunea 1.3.c.divizia pentru drepturile copilului ői departamentul pentru tineret al consiliului europei, instrument de evaluare a participőrii copiilor: indicatori pentru mősurarea progreselor înregistrate în legőturő cu promovarea drepturilor copiilor ői ale tinerilor sub vârsta de 18 ani de a participa la aspecte de interes pentru acestea, disponibil la adresa http://www.coe.int/t/dg3/children/participation/newdefault_en.asp (ultima accesare: 15 decembrie 2014). a se vedea de asemenea recomandarea cm/rec(2012)2 a comitetului de miniőtri cőtre statele membre cu privire la participarea copiilor ői tinerilor sub vârsta de 18 ani.cdpd, articolul 31(3).41crpd, article 36(4) and crc, article 44(6).41cdpd, articolul 36(4) ői cdc, articolul 44(6)11. strângerea informaőiilor referitoare la dizabilitűői cu privire la copiii cu dizabilitűői mintale3.1 introducerepentru ca instituůiile din cadrul sistemului de justiůie sě producě date cu privire la prezenůa ői experienůa copiilor cu dizabilitěůi mintale (ői de altě naturě) în cadrul procedurilor judiciare, trebuie dezvoltate sisteme informatice care sě înregistreze detalii cu privire la vârsta ői dizabilitěůile űecěrui copil în parte. dezvoltarea unor sisteme informatice adecvate necesitě o analizě atentě ői comentarii ői opinii din partea unei serii ample de factori ői ridicě întreběri diűcile. acestor întreběri nu li se pot oferi rěspunsuri în raportul de faůě. totuői, acestea pot ű adresate.aceastě secůiune se va concentra asupra a douě tipuri principale de aspecte. primul se referě la înregistrarea detaliilor referitoare la dizabilitatea copilului sau la tipul de deűcienůě. cel de al doilea se referě la înregistrarea detaliilor referitoare la tipul de asistenůě sau de ajustare de care va avea nevoie copilul pentru a participa efectiv la procedurile judiciare, fěrě discriminare pe bazě de dizabilitěůi. aceste probleme vor ű acum abordate pe rând, înaintea prezentěrii recomanděrilor aferente.3.2 înregistrarea detaliilor referitoare la tipul de deěcienőűla începutul acestei discuůii, meritě sě režectěm asupra importanůei strângerii datelor de aőa manierě încât acestea sě poatě ű descentralizate pe baza dizabilitěůilor, precum ői a vârstei. numai dacě acest lucru are loc, datele vor face lumině asupra situaůiei drepturilor fundamentale ale copiilor cu dizabilitěůi – copii care sunt expuői în particular riscului de a ű trecuůi cu vederea în cadrul demersurilor de implementare. conform comitetului cdc:„pentru a-űi îndeplini obligaőiile, este necesar ca statele semnatare ső stabileascő űi ső dezvolte mecanisme pentru strângerea datelor care ső ěe precise, standardizate, care ső permitő descentralizarea űi ső reůecte situaőia realő a copiilor cu dizabilitőői. importanőa acestui aspect este adesea trecutő cu vederea űi nu este privitő ca o prioritate, în ciuda faptului cő aceasta are impact nu numai asupra mősurilor care trebuie luate în ceea ce priveűte prevenirea ci űi asupra distribuirii resurselor extrem de preőioase necesare pentru ěnanőarea programelor”.42 în mod similar, un raport al secretarului general onu din anul 2011 îndemna statele sě introducě měsuri pentru consolidarea strângerii de date descentralizate cu privire la copiii cu dizabilitěůi în vederea promověrii vizibilitěůii acestora, consoliděrii capacitěůii de elaborare a unei politici ői planiűcěri mai eűcace ői care sě dea posibilitatea unei monitorizěri mai efective a drepturilor acestora.43 descentralizarea insuűcientě, bazatě pe categorii mult prea largi, este puůin probabil sě producě informaůii utile cu privire la natura discriminěrii sau defavorizěrii. astfel, datele care plaseazě toate persoanele sub vârsta de 18 într-o singurě categorie vor conduce la informaůii care îmbině sau fac media variaůiilor care ar putea avea importanůě dintre experienůele copiilor de vârstě mai fragedě ői cele ale adolescenůilor. este necesarě o abordare mai nuanůatě, care sě includě un grad mai mare de descentralizare pe categorii de vârstě. comitetul pentru drepturile copilului, comentariul general nr. 9 (2006): drepturile copiilor cu dizabilitőűi, 27 februarie 2007, cdc/c/gc/9, alin. 15. a se vedea de asemenea comitetul pentru drepturile copilului, comentariul general nr. 5: mősuri generale pentru implementarea convenűiei privind drepturile copilului, 27 noiembrie 2003, cdc/c/gc/2003/5, alin. 48.43organizaűia naűiunilor unite, asambleea generalő, statutul convenűiei privind drepturile copilului – raportul secretarului general, 3 august 2011, a/66/230, partea iv.12.în mod similar, datele care clasiűcě pur ői simplu indivizii pe baza faptului cě aceőtia au sau nu au dizabilitěůi nu vor reuői sě scoatě la ivealě diferenůele semniűcative existente în situaůia persoanelor care au diferite tipuri de deűcienůe. articolul 31 al cdpd, astfel cum este explicat mai sus, le cere statelor semnatare sě strângě date care pot ű utilizate la informarea eforturilor acestora de implementare a tratatului. de asemenea, acesta prevede ca astfel de informaůii sě űe „descentralizate, dupě caz”. potrivit liniilor directoare privind raportarea emise de comitetul cdpd, rapoartele statelor trebuie sě includě „[d]ate statistice referitoare la realizarea űecěrui drept din convenůie, descentralizate pe criterii de sex, vârstě, tip de dizabilitěůi (űzice, senzoriale, intelectuale ői mintale)”, precum ői pe criterii de “origine etnicě, populaůie urbaně/ruralě ői alte categorii relevante”.44 astfel, pare clar faptul cě comitetul le cere statelor sě dezvolte sisteme de strângere ői monitorizare a datelor care sě identiűce nu doar dacě o persoaně are anumite dizabilitěůi ci ői natura acelor dizabilitěůi sau deűcienůe.sistemele de strângere a datelor care necesitě identiűcarea persoanelor care au dizabilitěůi sau un anumit tip de deűcienůě nu sunt necontroversate. în mod tradiůional, datele referitoare la dizabilitěůi au tins sě se axeze pe numěrarea persoanelor cu dizabilitěůi ői pe participarea acestora la diferite sfere ale vieůii însě au trecut cu vederea měsurarea obstacolelor existente în calea accesibilitěůii, care nu necesitě identiűcarea tipurilor de dizabilitěůi sau deűcienůe. în mod deloc surprinzětor, acest aspect a atras critici din partea cercetětorilor ői activiőtilor din domeniul studierii dizabilitěůilor.45 o altě problemě asociatě cu dezvoltarea unor sisteme informatice care sě înregistreze dacě un copil are o anumitě deűcienůě a ieőit la suprafaůě în cadrul unei serii de rapoarte de ůarě întocmite pentru acest studiu (în speůě, bulgaria ői lituania) ői se referě la potenůialul impact negativ asupra copiilor care sunt etichetaůi ca suferind de deűcienůa respectivě. o datě ce un copil este diagnosticat ca având o dizabilitate intelectualě sau psiho-socialě, mecanisme juridice, de politicě sau atitudinale pot interveni foarte bine pentru împiedicarea accesului acestuia la întreaga gamě de oportunitěůi educative ői de angajare în câmpul muncii care le sunt deschise persoanelor fěrě dizabilitěůi. utilizând limbajul modelului social al dizabilitěůilor, aceste forůe opereazě pentru a „incapacita” copilul.în termeni simpli, proiectarea ői operarea oricěrui sistem informatic trebuie sě űe întotdeauna cělěuzitě de considerente legate de interesul suprem al copilului – astfel cum prevede cdc ői articolul 7 din cdpd. cu toate acestea, faptul cě existě riscuri potenůiale asociate cu dezvoltarea unui sistem informatic capabil sě descentralizeze datele în funcůie de dizabilitěůi, nu înseamně cě demersul ar trebui abandonat în totalitate. lipsa de acůiune comportě de asemenea riscuri. absenůa datelor cu privire la numěrul copiilor victime ale criminalitěůii care au dizabilitěůi intelectuale, de exemplu, poate însemna cě factorii care expun astfel de copii la riscuri particulare de větěmare nu sunt identiűcaůi ői combětuůi. potenůialele tipuri de větěmare care pot ű cauzate unui copil, datoritě faptului cě acesta este înregistrat ca având o dizabilitate, pe parcursul procedurilor judiciare, trebuie anticipate ői utilizate pentru informarea proiectěrii ői operěrii sistemelor informatice. înglobarea considerentelor legate de protecůia datelor ői de autonomie în astfel de sisteme este fěrě îndoialě importantě.o altě întrebare importantě apare în legěturě cu proiectarea sistemelor informatice capabile sě producě date descentralizate pe baza dizabilitěůilor, ői aceasta se referě la nivelul superior de descentralizare pe baza tipului de deűcienůě. care dintre categoriile de deűcienůe ar trebui utilizate în acest scop? cele sugerate de comitetul cdpd, menůionate mai sus, sunt cele „űzice, senzoriale, intelectuale ői mintale”. cu toate acestea, termenul “mintale” în acest sens este posibil sě nu űe privit favorabil de cětre persoanele cěrora ar putea sě li se aplice acesta ői ar putea ridica, în orice caz, diűcultěůi de deűnire, în special în legěturě distincůia faůě de cele „intelectuale”. în plus, chiar dacě acesta nu face obiectul raportului de faůě, termenul „senzoriale” este de asemenea mult prea larg, astfel încât acesta nu ne va permite identiűcarea diferenůelor importante dintre experienůele persoanelor cu deűcienůe vizuale ői a celor cu deűcienůe auditive. este necesarě îndrumare suplimentarě de urgenůě asupra acestei chestiuni. datě űind nevoia de îndrumare care sě űe utilizatě la implementarea cdpd de cětre toate statele care au ratiűcat-o, grupul din washington pentru měsurarea dizabilitěůilor46 (care raporteazě cětre comisia onu pentru statisticě) ar pěrea cel mai în měsurě sě o ofere. cu toate acestea, iniůiativele de la nivel european sunt la fel de importante.47 implicarea deplině (ői, în mod ideal, a conducerii) organizaůiilor persoanelor cu dizabilitěůi (opd) este esenůialě pentru succesul oricěrui demers – ői este de asemenea impusě de articolul 4(3) din cdpd.44comitetul onu pentru drepturile persoanelor cu dizabilitőűi, liniile directoare referitoare la documentul aferent tratatului care urmeaző a ě înaintat de statele semnatare în baza articolului 35(1) al convenűiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitőűi (geneva: onu 2009), alin. 3.2(h).a se vedea, de exemplu, paul abberley, “counting us out: a discussion of the opcs disability survey” (excluderea noastrő de la numőrőtoare: dezbatere pe tema studiului opcs privind dizabilitőűile) disability, handicap and society (dizabilitőűile, handicapurile ői societatea) 71 (1992): 39; michael oliver, the politics of disablement (politica incapacitőrii) (basingstoke: palgrave macmillan, 1990), 7-8; ői paula c. pinto, “monitoring human rights: a holistic approach” (monitorizarea drepturilor omului: o abordare holisticő) în marcia h. rioux, lee ann basser ői melinda jones (ed.), critical perspectives on human rights and disability law (perspectivő criticő asupra legislaűiei privind drepturile omului ői dizabilitőűile) (leiden ői boston: martinus nijhoff publishers / brill academic, 2011).46http://www.cdc.gov/nchs/washington_group.htm (ultima accesare: 15 decembrie 2014).47a se vedea recunoaőterea acestuia în, de exemplu, recomandarea rec(2006)5 a comitetului de miniőtri cőtre statele membre cu privire la planul de acűiune al consiliului europei privind promovarea drepturilor ői participarea deplinő a persoanelor cu dizabilitőűi în societate: îmbunőtőűirea calitőűii vieűii persoanelor cu dizabilitőűi din europa pentru perioada 2006-2015, alin. 3.14.2(v).13.3.3 înregistrarea detaliilor privind műsurile de sprijin ői ajustűrile necesaredupě cum s-a explicat mai pe larg în cadrul raportului elaborat în cadrul direcůiei de acůiune 2 din acest proiect, accesul la justiőie pentru copiii cu dizabilitőői mintale. standarde internaőionale űi constatőri din zece state membre ue (în curs de apariůie), în momentul în care devine evident faptul cě este posibil ca un copil cu o dizabilitate mintalě (sau de altě naturě) sě űe implicat în proceduri judiciare, legislaůia privind drepturile omului impune depunerea de eforturi pentru strângerea informaůiilor referitoare la orice ajustare sau měsurě de sprijin de care va avea nevoie acesta pentru a participa în cadrul sistemului de justiůie pe bazě de egalitate cu ceilalůi.48 evaluěrile ajustěrilor ői měsurilor de sprijin de care are nevoie o persoaně cu dizabilitěůi pentru a participa pe bazě de egalitate la un anumit tip de activitate (în speůě, proceduri judiciare, angajarea în câmpul muncii, educaůie sau transport) sunt diferite ca naturě faůě de evaluěrile privind faptul dacě acestea au o condiůie medicalě sau o deűcienůě. prin urmare, profesioniőtii din domeniul medical nu sunt neapěrat cele mai potrivite persoane sě efectueze astfel de evaluěri. dupě cum se recunoaőte în cadrul comentariului general nr. 2 al comitetului cdpd din 2014, stabilirea unor adaptěri rezonabile care sunt necesare într-un anumit caz necesitě luarea în considerare a „demnitěůii, autonomiei ői opůiunilor persoanei”. prin urmare, astfel de evaluěri implicě în mod obligatoriu procese de angajare ői consultare cu copiii, în vederea identiűcěrii tipurilor de sprijin sau a ajustěrilor cu care aceőtia se simt cel mai în largul lor ői prin intermediul cěrora au posibilitatea de a participa cel mai eűcient în cadrul procedurilor judiciare. acestea vor ű afectate de diferenůele de personalitate ői de experienůě, precum ői de diferenůele de diagnostic. în momentul în care s-au strâns informaůii cu privire la ajustěrile ői měsurile de sprijin necesare unui anumit copil cu o dizabilitate mintalě, este important ca acestea sě űe înregistrate în mod corespunzětor, astfel încât informaůiile relevante sě poatě ű împěrtěőite cu factorii principali din cadrul sistemului de justiůie care vor interacůiona sau se vor ocupa în alt mod de acesta. acest lucru necesitě dezvoltarea de sisteme de înregistrare a ajustěrilor ői a měsurilor de sprijin relevante (în special a celor referitoare la comunicare) într-o manierě care sě asigure faptul cě acesta va ű vizibil pentru personalul relevant ői cě, în acelaői timp, vor ű respectate cerinůele privind protecůia datelor. existě standarde aplicabile drepturilor omului referitoare la ůinerea evidenůelor în cadrul elementelor sistemului de justiůie însě, în mod regretabil, acestea nu cer în mod explicit includerea de informaůii referitoare la ajustěrile ői měsurile de sprijin de care are nevoie un anumit individ. în contextul copiilor ažaůi în regim de detenůie, regulile onu de la havana49 prevěd cě trebuie ůinutě o evidenůě cu privire la űecare copil care este privat de libertate (în speůě, în timpul cât se ažě în arestul poliůiei) ői cě aceasta trebuie sě includě urmětoarele informaůii:„(a) informaőii referitoare la identitatea minorului; (b) fapta űi motivele comiterii acesteia, precum űi autoritatea; (c) data űi ora admiterii, transferului űi liberőrii; (d) detalii cu privire la anunőarea pőrinőilor űi a tutorilor cu privire la ěecare admitere, transfer sau liberare a minorului care se aůa în grija acestora la momentul comiterii faptei; (e) detalii referitoare la afecőiunile ězice űi mintale cunoscute, inclusiv cu privire la abuzul de droguri űi alcool”.50astfel, detaliile referitoare la orice ajustare sau měsurě de sprijin care i-ar da posibilitatea copilului sě interacůioneze sau sě comunice cu ceilalůi sau sě participe la activitěůile pe care le are la dispoziůie (în speůě, cele recreative ői cele educative) sunt în mod evident absente din aceastě listě.în contextul persoanelor suspectate sau acuzate de comiterea unor infracůiuni penale, directiva ue privind interpretarea ői traducerea prevede menůinerea de evidenůe cu privire la faptul cě s-au utilizat ajustěri ői měsuri de sprijin (sub forma traducerii).51 totuői, aceasta este o evidenůě retrospectivě a celor întâmplate ői nu o evidenůě destinatě informěrii mai pro-active a profesioniőtilor relevanůi cu privire la ceea ce ar trebui sě facě pentru a asigura participarea în regim de egalitate. în ceea ce priveőte victimele, comisia europeaně a recomandat statelor membre sě elaboreze „modele, formulare, instrumente it adecvate etc.”, pentru a garanta faptul cě victimelor criminalitěůii li se oferě informaůii adecvate la diferitele stadii procedurale, într-o manierě adaptatě la circumstanůele particulare ale acestora. chiar dacě aceasta nu recomandě în mod explicit ca aceste instrumente sau sisteme sě înregistreze informaůii referitoare la nevoile de ajustare ale persoanei (astfel încât acestea sě űe împěrtěőite cu alůi profesioniőti din domeniul justiůiei care trebuie sě interacůioneze ői sě comunice cu persoana în cauzě), se poate considera foarte bine cě o face în mod implicit.52a se vedea, de exemplu, cdpd, articolul 13 (care prevede “adaptőri corespunzőtoare vârstei”) ői articolul 5 (care prevede “adaptőri rezonabile”).organizaűia naűiunilor unite, asambleea generalő, rezoluűia nr. 45/113:regulile onu referitoare la protecűia minorilor privaűi de libertate, 14 decembrie 1990, a/res/45/113.ibid, alin. 21.51directiva 2010/64/ue a parlamentului european ői a consiliului din data de 20 octombrie 2010 cu privire la dreptul la interpretare ői traducere în cadrul procedurilor penale, jo l 280/2, articolul 7.comisia europeanő, documentul de îndrumare al directoratului general pentru justiűie privind transpunerea ői implementarea directivei 2012/29/ue a parlamentului european ői a consiliului din 25octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea ői protecűia victimelor criminalitőűii ői de înlocuire a deciziei-cadru 2001/220/jai, 19 decembrie 2013, ref. ares(2013)3763804, disponibil la http://ec.europa.eu/justice/criminal/ěles/victims/guidance_victims_rights_directive_en.pdf (ultima accesare: 15 decembrie 2014), alin./recomandarea 12-13.14.în rapoartele de ůarě, nu s-au identiűcat iniůiative de dezvoltare a unor sisteme complete pentru strângerea ői diseminarea informaůiilor referitoare la ajustěri ői měsuri de sprijin. totuői, o îndrumare utilě poate deriva din evoluůiile care au loc în cadrul altor tipuri de servicii publice. este demn de menůionat în acest sens „standardul privind informaůiile accesibile” care se ažě în prezent în proces de elaborare în marea britanie de cětre sistemul naůional de sěnětate din anglia. un proiect al acestui standard a fost lansat pentru consultěri publice în perioada august-noiembrie 2014. se preconizeazě űnalizarea acestuia în vederea adoptěrii ői implementěrii sale în cadrul tuturor serviciilor de sěnětate ői al serviciilor sociale pentru adulůi din anglia în anul 2016.53 proiectul “standardul privind informaůiile accesibile” al sistemului naůional de sěnětate din anglia abordeazě modalitěůile în care ar trebui identiűcate ői înregistrate nevoile de informare ői de comunicare ale űecěrui pacient cu dizabilitěůi sau ale űecěrui îngrijitor în parte, precum ői modalitěůile în care acestea ar trebui satisfěcute (prin furnizarea de informaůii în formate adecvate pentru persoana respectivě ői prin asigurarea de ajustěri ői měsuri de sprijin corespunzětoare, care sě-i dea posibilitatea persoanei respective sě se angajeze în comunicare efectivě cu profesioniőtii din domeniul sěnětěůii). acesta a fost elaborat în urma consultěrii riguroase ői a implicěrii organizaůiilor persoanelor cu dizabilitěůi ői a celor care este posibil sě necesite informaůii în formate non-standard ői ajustěri ői měsuri de sprijin atunci când comunicě cu practicieni din domeniul medical. printre acestea se numěrě, în particular, persoane cu dizabilitěůi intelectuale ői persoane cu dizabilitěůi psiho-sociale. unul dintre punctele forte ale acestui standard în curs de elaborare îl reprezintě faptul cě acesta ar urma sě înglobeze, ca practicě standard în cadrul tuturor serviciilor de sěnětate (ői al unor servicii sociale) din anglia, un instrument standardizat pentru identiűcarea ői înregistrarea nevoilor de informaůii ői de comunicare. rezultatul ar trebui sě űe acela cě toate comunicěrile cu persoana în cauzě ar ű accesibile acesteia, deoarece ar ű în concordanůě cu cerinůele speciűcate pe űőa medicalě individualě. un alt punct forte este acela cě, atunci când speciűcě modalitěůile în care trebuie îndeplinite nevoile, standardul ar incorpora standarde minime de calitate (în speůě, cu privire la lecturarea uőoarě, braille, limbajul semnelor sau formatele electronice). pare a exista un potenůial valoros în explorarea posibilitěůii de dezvoltare a unor sisteme similare pentru înregistrarea informaůiilor referitoare la ajustěri ői měsuri de sprijin în contextul sistemului de justiůie. în sfârőit, este important sě subliniem relaůia dintre înregistrarea informaůiilor referitoare la nevoile de ajustare ői de měsuri de sprijin ale unei persoane, pe de o parte, ői monitorizarea furnizěrii serviciilor ői a drepturilor omului, pe de alta. legětura dintre acestea este menůionatě în cadrul planului de acůiune al coe în domeniul dizabilitěůilor pentru perioada 2006-2015, care include printre acůiunile sale pe cea care urmeazě:„asigurarea faptului cő informaőiile sunt obőinute prin intermediul evaluőrii necesitőőilor, ěind tratate în acelaűi timp în regim de conědenőialitate la nivel individual, sunt utilizate cu cel mai mare efect asupra informőrii planiěcőrii globale a serviciilor űi a furnizőrii acestora la nivel naőional, regional űi local”.54aceastě acůiune depinde de dezvoltarea unor sisteme informatice care sě permitě înregistrarea detaliilor referitoare la ajustěrile ői měsurile de sprijin necesare unui anumit copil într-o manierě care va sprijini strângerea de date colective protejate de anonimat (în speůě, cu privire la numěrul copiilor care necesitě serviciile unui specialist profesionist în comunicare sau ale unui intermediar înregistrat). cu toate acestea, rapoartele de ůarě scot la ivealě faptul cě, chiar ői acolo unde se efectueazě evaluěri ale nevoilor de ajustare ői de měsuri de sprijin, detaliile relevante sunt rareori înregistrate în sistemele informatice într-o manierě care sě sprijine procesele de furnizare a serviciilor ői evaluarea ői monitorizarea drepturilor omului. prin urmare, se pierde o oportunitate importantě. 3.4 recomandűrid. instituůiile din domeniul justiůiei ar trebui sě dezvolte sisteme informatice care sě le permitě înregistrarea faptului dacě un copil are o dizabilitate (ői un tip de deűcienůě) împreuně cu alte caracteristici. aceste sisteme ar trebui sě űe de asemenea capabile sě înregistreze (în mod sistematic) informaůii cu privire la natura ajustěrilor sau měsurilor de sprijin necesare űecěrui copil cu dizabilitěůi în parte. aceste sisteme informatice trebuie sě onoreze principiul intereselor supreme ale copilului ői sě respecte cerinůele privind protecůia datelor.e. liniile directoare care vor ű publicate în viitor de cětre comisia europeaně în legěturě cu directivele referitoare la justiůie trebuie sě prevadě în mod explicit faptul cě datele trebuie sě űe descentralizate pe baza dizabilitěůilor precum ői a sexului. în plus, acestea ar trebui sě speciűce faptul cě datele trebuie sě poatě ű descentralizate în mod suplimentar, pentru a reliefa diferenůele dintre experienůele trěite de persoane cu diferite tipuri de deűcienůe.53www.england.nhs.uk/accessibleinfo (ultima accesare: 15 decembrie 2014).recomandarea rec(2006)5 a comitetului de miniőtri cőtre statele membre cu privire la planul de acűiune al consiliului europei privind promovarea drepturilor ői participarea deplinő a persoanelor cu dizabilitőűi în societate: îmbunőtőűirea calitőűii vieűii persoanelor cu dizabilitőűi din europa pentru perioada 2006-2015, alin. 3.14.2(ii).15.f. ar trebui sě se depuně eforturi (la nivel internaůional dar ői la nivel european ői naůional) pentru elaborarea, cu implicarea deplině a organizaůiilor persoanelor cu dizabilitěůi, unor linii directoare clare cu privire la tipurile de categorii de deűcienůe care urmeazě a ű utilizate în scopul monitorizěrii drepturilor omului.g. acolo unde existě dovezi cě posibilitěůile de trai ale unei persoane sunt restricůionate în mod expres pentru simplul fapt cě aceasta a fost etichetatě ca având dizabilitěůi, trebuie luate měsuri urgente de cětre state în sensul modiűcěrii legislaůiei sau politicilor, astfel încât aceste restricůii sě poatě ű eliminate. astfel de restricůii sunt discriminatorii ői contravin cdpd (în special, articolelor 4 ői 5). acestea sunt relevante pentru strângerea datelor deoarece expun persoanele identiűcate cu dizabilitěůi la riscuri de defavorizare.h. liniile directoare (elaborate de comisia europeaně55 ői de organismele guvernamentale naůionale) care însoůesc legislaůia referitoare la drepturile copiilor în cadrul sistemului de justiůie ar trebui sě accentueze în mod clar importanůa efectuěrii de evaluěri pentru identiűcarea oricěror ajustěri sau měsuri de sprijin legate de dizabilitěůi de care va avea nevoie un copil pentru a participa în cadrul procedurilor judiciare pe bazě de egalitate cu copiii fěrě dizabilitěůi. astfel de linii directoare ar trebui de asemenea sě speciűce faptul cě aceste evaluěri trebuie efectuate cât mai curând posibil de la momentul în care un copil vine în contact cu sistemul de justiůie. în plus, ar trebui sě explice modul în care aceste evaluěri diferě de evaluěrile medicale ői sě accentueze importanůa de a ůine seama, cât mai mult posibil, de propriile puncte de vedere ői preferinůe ale copilului. i. orice linii directoare noi (elaborate de ue sau de organismele naůionale) referitoare la informaůiile care trebuie incluse în evidenůele privind copii implicaůi în proceduri judiciare trebuie sě includě detalii referitoare la ajustěrile ői měsurile de sprijin asociate dizabilitěůii de care aceőtia ar putea avea nevoie.j. ar trebui sě se depuně eforturi în cadrul sistemelor de justiůie pentru dezvoltarea unor instrumente ői sisteme electronice care sě faciliteze împěrtěőirea informaůiilor relevante referitoare la ajustěri ői měsuri de sprijin legate de dizabilitěůi de care au nevoie copiii în cadrul procedurilor judiciare cu profesioniőtii principali care vor interacůiona cu aceőtia în regim multi-disciplinar. “standardul privind informaůiile accesibile” al sistemului naůional de sěnětate din anglia constituie un exemplu cu privire la modalitatea în care s-ar putea realiza acest lucru.pornind de la îndrumőrile oferite în cadrul documentului de îndrumare al comisiei europene (directoratul general pentru justiűie) cu privire la transpunerea ői implementarea directivei 2012/29/eu parlamentului european ői a consiliului din data de 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea ői protecűia victimelor criminalitőűii ői de înlocuire a deciziei-cadru a consiliului nr. 2001/220/jai, 19 decembrie 2013, ref. ares(2013)3763804, recomandarea 8, înső prin diferenűierea mai clarő dintre evaluőrile ajustőrilor ői mősurilor de sprijin ői evaluőrile medicale.16. facilitarea ői efectuarea de cercetűri independente cu privire la accesul la justiőie pentru copiii cu dizabilitűői mintale4.1 importanőa cercetűrii independentediscuůia de mai sus s-a concentrat asupra strângerii datelor prin intermediul mecanismelor din cadrul sistemului de justiůie ca atare. cu toate acestea, cercetarea independentě joacě ői ea un rol important în ceea ce priveőte strângerea datelor relevante pentru monitorizarea drepturilor omului. acest lucru a fost recunoscut de cětre comitetul cdc, potrivit cěruia:„statele trebuie ső colaboreze cu institute de cercetare adecvate űi ső urmőreascő alcőtuirea unei imagini complete a progreselor înregistrate în ceea ce priveűte implementarea, atât cu studii calitative cât űi cantitative”.56o astfel de cercetare independentě este extrem de importantě în anumite contexte, cum ar ű cele relevate de rapoartele de ůarě elaborate pentru acest proiect, în care existě în prezent date oűciale minime. în afarě de aceasta, ar trebui recunoscut faptul cě datele statistice, chiar dacě sunt extrem de importante, sunt marcate în mod inevitabil de limitěri ői cě ar putea foarte bine sě űe necesare date calitative ői descriptive pentru identiűcarea naturii ői extinderii unei defavorizěri sau marginalizěri trěite de copiii cu dizabilitěůi mintale. ca o recunoaőtere a acestui fapt, guvernele ői organismele de cercetare űnanůate din fonduri publice ar trebui sě űe încurajate sě comande cercetěri suplimentare în domeniul pâně acum relativ neglijat al copiilor cu dizabilitěůi ői al sistemului de justiůie.57 problema lipsei datelor, identiűcatě de cercetětori la nivel de ůarě ői explicatě în detaliu în raportul aferent purtând titlul, accesul la justiőie pentru copiii cu dizabilitőői mintale. strângerea űi diseminarea datelor: sinteza constatőrilor (în curs de apariůie), se referě la datele de tipul celor care ar putea ű utilizate la popularizarea indicatorilor de rezultat. strângerea informaůiilor referitoare la legislaůie, politici ői la structurile ői procesele relevante (care ar putea ű utilizate la popularizarea indicatorilor de structurě ői de proces) a fost mai puůin problematicě. cu toate acestea, în prezent, în toate statele implicate în proiect, existě o penurie serioasě de dovezi oűciale cu privire la prezenůa ői experienůa copiilor cu dizabilitěůi mintale în cadrul sistemului de justiůie. měsura în care aceastě lacuně a fost acoperitě de cercetěri independente diferě de la o ůarě la alta însě existě în mod clar, în toate statele, o nevoie de mai multe date pe aceastě temě ői, astfel, de mai multe cercetěri independente.dupě cum am explicat în raportul asupra sintezei datelor, cercetětorii din cadrul acestui studiu s-au confruntat cu o serie de obstacole în demersurile acestora de strângere a datelor referitoare la prezenůa ői experienůa copiilor cu dizabilitěůi mintale în cadrul sistemului de justiůie. chiar dacě aceste probleme nu vor ű analizate în profunzime în acest raport, acestea vor constitui baza de informare a discuůiilor din cadrul acestei secůiuni. se va face aici o încercare de režecůie asupra modalitěůilor în care statele ar putea contribui la promovarea ői facilitarea cercetěrii independente din acest domeniu prin abordarea acestor diűcultěůi. comitetul pentru drepturile copilului, comentariul general nr. 5: mősuri generale de implementare a convenűiei privind drepturile copilului, 27 noiembrie 2003, crc/c/gc/2003/5 – în special alin. 48.57recomandarea rec(2006)5 comitetului de miniőtri cőtre statele membre cu privire la planul de acűiune al consiliului europei privind promovarea drepturilor ői participarea deplinő a persoanelor cu dizabilitőűi în societate: îmbunőtőűirea calitőűii vieűii persoanelor cu dizabilitőűi din europa pentru perioada 2006-2015, paragraful 3.14.2(xii) îndeamnő statele ső “comande proiecte pilot relevante de cercetare ői inovatoare în vederea susűinerii elaborőrii politicilor care acoperő toate domeniile relevante ale acestui plan de acűiune”.relevant research and innovative pilot projects to support policy development which covers all the relevant areas of this action plan”.17.4.2 facilitarea ői efectuarea de cercetűri independente cu privire la experienőele copiilor cu dizabilitűői mintale în cadrul sistemului de justiőieun obstacol în calea cercetěrii cu care s-au confruntat cercetětori din mai multe state pare legat de legislaůia privind protecůia datelor ői de modalitatea în care aceasta este interpretatě ői aplicatě. cercetětorii din irlanda ői din letonia au raportat faptul cě, în interesul protejěrii datelor, cazurile care implicau copii nu au fost în mod frecvent fěcute publice, nici měcar într-o formě protejatě de anonimat. în letonia, informaůiile statistice protejate de anonimat referitoare la astfel de cazuri nu sunt fěcute parůial publice, se pare, din considerente legate de protejarea datelor. chiar dacě protejarea identitěůii copiilor implicaůi este evident un factor de cea mai mare importanůě, e posibil ca uneori sě űe mai uőor sě se rěspundě la preocupěrile legate de protejarea datelor prin menůinerea tuturor informaůiilor departe de ochii publicului în loc sě se investeascě diligenůa ői resursele necesare pentru a se asigura faptul cě acestea sunt fěcute publice dupě ce au fost protejate cu atenůie de anonimat. cu toate acestea, precauůia legatě de înregistrarea statutului de persoaně cu dizabilitěůi ői deűcienůe rezultě ői din clasiűcarea informaůiilor privind starea de sěnětate ca date sensibile în sensul legislaůiei privind protecůia datelor.prin urmare, este important sě se investeascě eforturi în dezvoltarea unor sisteme pentru strângerea datelor relevante pentru monitorizarea drepturilor omului într-un mod care sě protejeze identitatea ői viaůa privatě a persoanelor vizate. propunerea din anul 2012 a comisiei europene referitoare la un “pachet” de reforme vizând cadrul legislativ european referitor la protecůia datelor are potenůialul de a ajuta. aceasta urměreőte modernizarea sistemului legislativ al ue privind protecůia datelor cu caracter personal – consolidarea protecůiei persoanelor ői îmbunětěůirea claritěůii ői coerenůei reglementěrilor. propunerea de regulament cu privire la protecůia persoanelor în legěturě cu prelucrarea datelor cu caracter personal ői libera circulaůie a acestor date,58 inclusě în acest pachet, este o nouě excepůie de la restricůiile legate de procesarea datelor cu caracter personal. sub rezerva anumitor protecůii,59 aceasta ar putea da posibilitatea strângerii datelor cu caracter sensibil (inclusiv a celor referitoare la starea de sěnětate) acolo unde acest lucru este necesar pentru cercetěri istorice, statistice sau őtiinůiűce. adf a recomandat (invocând articolul 31 al cdpd) cě strângerea datelor în scopul combaterii discriminěrii pe criterii care includ dizabilitěůile ar trebui aděugatě la aceastě prevedere.60 o astfel de modiűcare ar ű într-adevěr utilě, mai ales dacě este însoůitě de încurajěri ői îndruměri explicite referitoare la dezvoltarea unui sistem adecvat de strângere a datelor – încurajěri ői îndruměri care par a ű preconizate prin planul de acůiune din domeniul dizabilitěůilor al coe, care îndeamně statele:„ső elaboreze strategii statistice űi de informare pentru elaborarea politicii űi a standardului privind dizabilitőőile având ca fundament un model bazat pe drepturile sociale űi umane ale persoanelor cu dizabilitőői űi ső analizeze eěcacitatea strategiilor űi a bazelor de date naőionale existente”.61un al doilea factor care, chiar dacě are o mare valoare în multe privinůe, a fost perceput de unii cercetětori ca reprezentând un obstacol în calea strângerii datelor relevante, îl reprezintě procedurile de eticě în cercetare, care sunt de duratě ői greoaie. acest lucru este problematic în special pentru proiectele de cercetare în care un termen mai scurt de un an este disponibil pentru űnalizarea cercetěrilor empirice. adf se ažě în prezent în proces de strângere a informaůiilor referitoare la procedurile de eticě aplicabile efectuěrii cercetěrilor empirice cu privire la experienůele copiilor ői la procedurile judiciare din diferite state ue. ar ű util pentru cercetětori si poate ői pentru űnanůatori dacě acestea ar include informaůii cu privire la durata necesarě acestor organisme pentru acordarea sau neacordarea unei aproběri ői la alůi factori (cum ar ű cheltuielile sau nivelul de birocratizare), informaůii care ar putea reprezenta considerente semniűcative pentru cei implicaůi în elaborarea ői űnanůarea proiectelor de cercetare.comisia europeanő, propunerea de regulament a parlamentului european ői a consiliului cu privire la protecűia persoanelor în legőturő cu prelucrarea datelor cu caracter personal ői libera circulaűie a acestor date (regulamentul general privind protecűia datelor), 25 ianuarie 2012, com(2012) 11 ěnal.set out in articolul 83.60opinia agenűiei uniunii europene pentru drepturile fundamentale nr. 2/2012 cu privire la pachetul de reforme propus în domeniul protecűiei datelor, 1 octombrie 2012, disponibilő la adresa: http://fra.europa.eu/sites/default/ěles/fra-opinion-data-protection-oct-2012.pdf (ultima accesare: 15 decembrie 2014), p. 5.61opinion of the european union agency for fundamental rights no. 2/2012 on the proposed data protection reform package, 1 october 2012, available at: http://fra.europa.eu/sites/default/ěles/fra-opinion-data-protection-oct-2012.pdf (last accessed 15 december 2014), p. 5.recomandarea rec(2006)5 a comitetului de miniőtri cőtre statele membre cu privire la planul de acűiune al consiliului europei privind promovarea drepturilor ői participarea deplinő a persoanelor cu dizabilitőűi în societate: îmbunőtőűirea calitőűii vieűii persoanelor cu dizabilitőűi din europa pentru perioada 2006-2015, paragraful 3.14.2(i).18.4.3 recomandűrik. organismele guvernamentale ői de altě naturě care dispun de capacitatea de űnanůare a unor studii de cercetare relevante, în special în state în care s-au efectuat puůine cercetěri independente pe aceastě temě, ar trebui sě ia měsuri pentru încurajarea ői susůinerea cercetěrilor independente relevante, inclusiv a cercetěrilor calitative care urměresc sě aducě în prim plan relatěrile copiilor cu dizabilitěůi mintale legate de experienůa acestora în cadrul procedurilor judiciare. este necesar ca comisia europeaně sě porneascě de la studiul de cercetare pe scarě largě pe tema participěrii copiilor în cadrul procedurilor judiciare, pe care aceasta îl űnanůeazě în prezent, pentru a se asigura de faptul cě datele pot ű descentralizate în mod corespunzětor ői cě copiii cu dizabilitěůi beneűciazě de vizibilitate în cadrul sistemului de indicatori ažat în curs de elaborare. l. comisia ar trebui sě publice linii directoare clare care sě însoůeascě legislaůia ue privind protecůia datelor la procesarea informaůiilor privind starea de sěnětate ői dizabilitěůile în scopul monitorizěrii drepturilor omului.m. resursa propusě de adf referitoare la organismele de eticě în cercetare din statele ue, inclusiv la copiii care participě în cadrul procedurilor judiciare, ar trebui sě includě informaůii cu privire la durata medie necesarě pentru procesarea cererilor, la costuri ői la durata ői complexitatea oricěror formulare sau a altor proceduri care trebuie completate/îndeplinite. este posibil ca aceastě resursě sě atragě atenůia în mod util asupra valorii efectuěrii de studii de cercetare împreuně cu copiii (ői nu pur ői simplu în legěturě cu aceőtia), inclusiv cu copiii cu dizabilitěůi.62 se pot face trimiteri la resurse relevante precum priscilla alderson ői virginia morrow, etica cercetőrii asupra copiilor ői tinerilor: manual practic (londra: sage publications, 2011).19. din raportul accesul la justiőie al copiilor cu dizabilitőői mintale. strângerea űi diseminarea datelor: sinteza constatőrilor (în curs de apariőie) rezultě clar faptul cě, în prezent, existě o lipsě de date îngrijorětoare cu privire la existenůa ői situaůia copiilor cu dizabilitěůi mintale în cadrul procedurilor judiciare. fěrě date, indicatorii de rezultat pentru monitorizarea drepturilor acestor copii nu pot ű fěcute publice. absenůa acestor copii din aceste date conduce la marginalizarea, discriminarea sau neglijarea pe care aceőtia o trěiesc fěrě a ű vizibili.raportul de faůě a demonstrat faptul cě, în poűda insistenůelor standardelor internaůionale ői europene asupra datelor descentralizate, pâně în prezent, sistemele pentru descentralizarea datelor referitoare la justiůie pe criteriul combinat al vârstei juvenile ői al dizabilitěůilor par sě lipseascě. la nivelul ue, se desfěőoarě iniůiative importante (atât legislative cât ői bazate pe cercetare) în vederea generěrii ői prezentěrii de date demne de încredere cu privire la copiii care participě în cadrul procedurilor judiciare. cu toate acestea, oportunitatea de a capta experienůele particulare ale copiilor cu diferite tipuri de deűcienůe sau dizabilitěůi a fost ratatě în mare parte pâně în prezent. aceasta este o tendinůě care trebuie sě űe recunoscutě ői cěreia trebuie sě i se puně capět. copiii cu dizabilitěůi trebuie sě űe observaůi, deoarece experienůele acestora pot sta la baza informěrii proceselor de reformě a politicilor ői practicilor. acest lucru va necesita acordarea unei atenůii sporite întreběrilor diűcile privind clasiűcarea tipurilor de deűcienůe sau dizabilitěůi ői protecůia datelor – întreběri care necesitě opinii din partea organizaůiilor persoanelor cu dizabilitěůi ői care ar beneűcia de dialogul multi-naůional ői multi-sectorial. 20.anexű: recomandűri uniěcatea. in sistemele pentru monitorizarea drepturile persoanelor cu dizabilitěůi, cum este iodd, trebuie sě se depuně eforturi pentru a conferi un impact crescut dreptului de acces la justiůie. în plus, sistemele de monitorizare a drepturilor persoanelor cu dizabilitěůi trebuie sě furnizeze date descentralizate pe bazě de vârstě, oriunde acest lucru este posibil.b. sistemele pentru monitorizarea dreptului de acces la justiůie al copiilor trebuie sě includě indicatori structurali, de proces ői de rezultat cu o relevanůě deosebitě pentru copiii cu dizabilitěůi.c. date protejate de anonimat referitoare la copiii cu dizabilitěůi care participě în cadrul procedurilor judiciare ar trebui fěcute publice periodic, în formate care sunt accesibile persoanelor cu dizabilitěůi.d. instituůiile din domeniul justiůiei ar trebui sě dezvolte sisteme informatice care sě le permitě înregistrarea faptului dacě un copil are o dizabilitate (ői un tip de deűcienůě) împreuně cu alte caracteristici. aceste sisteme ar trebui sě űe de asemenea capabile sě înregistreze (în mod sistematic) informaůii cu privire la natura ajustěrilor sau měsurilor de sprijin necesare űecěrui copil cu dizabilitěůi în parte. aceste sisteme informatice trebuie sě onoreze principiul intereselor supreme ale copilului ői sě respecte cerinůele privind protecůia datelor.e. liniile directoare care vor ű publicate în viitor de cětre comisia europeaně în legěturě cu directivele referitoare la justiůie trebuie sě prevadě în mod explicit faptul cě datele trebuie descentralizate pe baza dizabilitěůilor, precum ői a sexului. în plus, acestea ar trebui sě speciűce faptul cě datele trebuie sě poatě ű descentralizate în mod suplimentar, pentru a reliefa diferenůele dintre experienůele trěite de persoane cu diferite tipuri de deűcienůe.f. ar trebui sě se depuně eforturi (la nivel internaůional dar ői la nivel european ői naůional) pentru elaborarea, cu implicarea deplině a organizaůiilor persoanelor cu dizabilitěůi, a unor linii directoare clare cu privire la tipurile de categorii de deűcienůe care urmeazě a ű utilizate în scopul monitorizěrii drepturilor omului.g. acolo unde existě dovezi cě posibilitěůile de trai ale unei persoane sunt restricůionate în mod expres pentru simplul fapt cě aceasta a fost etichetatě ca având dizabilitěůi, trebuie luate měsuri urgente de cětre state în sensul modiűcěrii legislaůiei sau politicilor, astfel încât aceste restricůii sě poatě ű eliminate. astfel de restricůii sunt discriminatorii ői contravin cdpd (în special, articolelor 4 ői 5). acestea sunt relevante pentru strângerea datelor deoarece expun persoanele identiűcate cu dizabilitěůi la riscuri de defavorizare.h. liniile directoare (elaborate de comisia europeaně63 ői de organismele guvernamentale naůionale) care însoůesc legislaůia referitoare la drepturile copiilor în cadrul sistemului de justiůie ar trebui sě accentueze în mod clar importanůa efectuěrii de evaluěri pentru identiűcarea oricěror ajustěri sau měsuri de sprijin legate de dizabilitěůi de care va avea nevoie un copil pentru a participa în cadrul procedurilor judiciare pe bazě de egalitate cu copiii fěrě dizabilitěůi. astfel de linii directoare ar trebui de asemenea sě speciűce faptul cě aceste evaluěri trebuie efectuate cât mai curând posibil de la momentul în care un copil vine în contact cu sistemul de justiůie. în plus, ar trebui sě explice modul în care aceste evaluěri diferě de evaluěrile medicale ői sě accentueze. i. orice linii directoare noi (elaborate de ue sau de organismele naůionale) referitoare la informaůiile care trebuie incluse în evidenůele privind copiii care participě în cadrul procedurilor judiciare trebuie sě includě detalii referitoare la ajustěrile ői měsurile de sprijin asociate dizabilitěůii de care aceőtia ar putea avea nevoie.j. ar trebui sě se depuně eforturi în cadrul sistemelor de justiůie pentru dezvoltarea unor instrumente ői sisteme electronice care sě faciliteze împěrtěőirea informaůiilor relevante referitoare la ajustěri ői měsuri de sprijin legate de dizabilitěůi de care au nevoie copiii în cadrul procedurilor judiciare cu profesioniőtii principali care vor interacůiona cu aceőtia în regim multi-disciplinar. “standardul privind informaůiile accesibile” al sistemului naůional de sěnětate din anglia constituie un exemplu cu privire la modalitatea în care s-ar putea realiza acest lucru.k. organismele guvernamentale ői de altě naturě care dispun de capacitatea de űnanůare a unor studii de cercetare relevante, în special în state în care s-au efectuat puůine cercetěri independente pe aceastě temě, ar trebui sě ia měsuri pentru încurajarea ői susůinerea cercetěrilor independente relevante, inclusiv a cercetěrilor calitative care urměresc sě aducě în prim plan relatěrile copiilor cu dizabilitěůi mintale legate de experienůa acestora în cadrul procedurilor judiciare. este necesar ca comisia europeaně sě porneascě de la studiul de cercetare pe scarě largě pe tema participěrii copiilor în cadrul procedurilor judiciare, pe care aceasta îl űnanůeazě în prezent, pentru a se asigura de faptul cě datele pot ű descentralizate în mod corespunzětor ői cě copiii cu dizabilitěůi beneűciazě de vizibilitate în cadrul sistemului de indicatori ažat în curs de elaborare. pornind de la îndrumőrile oferite în cadrul documentului de îndrumare al comisiei europene (directoratul general pentru justiűie) cu privire la transpunerea ői implementarea directivei 2012/29/eu parlamentului european ői a consiliului din data de 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea ői protecűia victimelor criminalitőűii ői de înlocuire a deciziei-cadru a consiliului nr. 2001/220/jai, 19 decembrie 2013, ref. ares(2013)3763804, recomandarea 8, înső prin diferenűierea mai clarő dintre evaluőrile ajustőrilor ői mősurilor de sprijin ői evaluőrile medicale.21.l. comisia ar trebui sě publice linii directoare clare care sě însoůeascě legislaůia ue privind protecůia datelor la procesarea informaůiilor privind starea de sěnětate ői dizabilitěůile în scopul monitorizěrii drepturilor omului.m. resursa propusě de adf referitoare la organismele de eticě în cercetare din statele ue, inclusiv la copiii care participě în cadrul procedurilor judiciare, ar trebui sě includě informaůii cu privire la durata medie necesarě pentru procesarea cererilor, la costuri ői la durata ői complexitatea oricěror formulare sau a altor proceduri care trebuie completate/îndeplinite. este posibil ca aceastě resursě sě atragě atenůia în mod util asupra valorii efectuěrii de studii de cercetare împreuně cu copiii (ői nu pur ői simplu în legěturě cu aceőtia), inclusiv cu copiii cu dizabilitěůi.22.notiőe23.notiőe24.w www.mdac.org mentaldisabilityadvocacy @mdacintl
